all bisoca
19.4 هزار بار بازدید -
16 سال پیش
-
Bisoca, paradisul din munții BuzăuluiO
Bisoca, paradisul din munții Buzăului
O legendă spune că Bucureștiul a fost întemeiat cu sute de ani în urmă de un cioban pe nume Bucur, care deși plecase cu gândul să își ducă turma la Dunăre, a rămas lângă apele Dâmboviței. Același personaj, Bucur, se regăsește și în legenda care a viețuit printre localnicii din comuna buzoiană Bisoca și care spune că ciobanul, devenit întemeietor de cetate, a coborât de pe muntele Cordun, de la Bisoca, unde se află și acum stânca sub care acesta se adăpostea. Așa că, cine dorește să afle întreaga poveste a întemeierii Bucureștiului, trebuie mai întâi să ajungă la Bisoca, un tărâm de poveste, suspendat la aproape o mie de metri altitudine, între munții Buzăului și ai Vrancei.
".Plecai călare ca să merg la Bisoca, sat în două chipuri interesant: mai întâi fiindcă de sub dealul pe care el şade, izvorăşte Peceneaga, un pârâu cu nume preţios pentru etnografii tãrii; al doilea, pentru că într-însul trăiesc şi se prăşesc, din neam în neam, cei mai frumoşi bărbaţi din tot plaiul împrejmuitor. Acestea sunt câteva dintre vorbele pe care Alexandru Odobescu le-a așternut cu peste un secol în urmă în paginile falsului tratat de vânătoare, despre plaiurile bisocene. Pot fi însă și impresiile unui turist din zilele noastre, fiindcă puține s-au schimbat de atunci. Dorim să ne convingem că Bisoca este paradisul pământean, uitat de timp și de civilizație, și pornim spre plaiurile unde odinioară baciul Bucur își păștea oile, unde pictorul Nicolae Grigorescu se inspira pentru Carul Cu Boi și portretul țărăncuței, iar Odobescu aduna informații pentru Pseudo-Kinegetikos.
După ce străbatem 40 de kilometri din Valea Slănicului, ajungem la la Vintilă Vodă, unde virăm la dreapta pentru a traversa dealurile către Valea Râmnicului. Brusc, natura îmbracă mantia albă a iernii, semn că ajungem la altitudini mari. Poposim mai întâi la pădurea cu lacuri, înțesată de cabane care își așteaptă turiștii. Un localnic devine repede ghid turistic și ne spune că, din păcate, apa este bocnă.
Ne continuăm drumul către sat și prima noastră grijă este să găsim loc de înnoptat. Știm că localnicii sunt ospitalieri și ne încercăm norocul la primul gospodar pe care îl întâlnim în cale.
Gazda, nea Mitică Popa, are grijă de noi, ca să nu ne plictisim, şi ţine neapărat să ne arate gospodăria.
Ştim că ţuica de Bisoca este renumită pentru aroma, tăria dar şi culoarea sa. Întrebăm care este secretul licorii şi, în loc de răspuns, preferă să ne conducă la un cazan vechi de peste o sută de ani, care tocmai producea alcool.
Bătrânul ne aminteşte şi el de legenda ciobanului Bucur care ar fi sălăşluit prin văile dintre munţii Buzăului şi Vrancei. Luăm o călăuză, urcăm pe un vârf de munte şi ascultăm cu atenţie indicaţiile ghidului nostru.
Aflată la 70 de kilometri distanţă de municipiul Buzãu, comuna Bisoca este asezatã pe cursul superior al râului Râmnicu Sãrat, la altitudinea de 701 metri şi închide spre munte şirul asezãrilor din partea de Nord a Judeţului Buzãu. Odată ajunşi pe meleagurile bisocene, pot fi organizate drumeţii la Mănăstirea Poiana Mărului, pe un drum pietruit şi la Rezervatia Naturală Lacurile, unde este un loc de campare şi de vizitare a pădurii de pin silvestru.
O legendă spune că Bucureștiul a fost întemeiat cu sute de ani în urmă de un cioban pe nume Bucur, care deși plecase cu gândul să își ducă turma la Dunăre, a rămas lângă apele Dâmboviței. Același personaj, Bucur, se regăsește și în legenda care a viețuit printre localnicii din comuna buzoiană Bisoca și care spune că ciobanul, devenit întemeietor de cetate, a coborât de pe muntele Cordun, de la Bisoca, unde se află și acum stânca sub care acesta se adăpostea. Așa că, cine dorește să afle întreaga poveste a întemeierii Bucureștiului, trebuie mai întâi să ajungă la Bisoca, un tărâm de poveste, suspendat la aproape o mie de metri altitudine, între munții Buzăului și ai Vrancei.
".Plecai călare ca să merg la Bisoca, sat în două chipuri interesant: mai întâi fiindcă de sub dealul pe care el şade, izvorăşte Peceneaga, un pârâu cu nume preţios pentru etnografii tãrii; al doilea, pentru că într-însul trăiesc şi se prăşesc, din neam în neam, cei mai frumoşi bărbaţi din tot plaiul împrejmuitor. Acestea sunt câteva dintre vorbele pe care Alexandru Odobescu le-a așternut cu peste un secol în urmă în paginile falsului tratat de vânătoare, despre plaiurile bisocene. Pot fi însă și impresiile unui turist din zilele noastre, fiindcă puține s-au schimbat de atunci. Dorim să ne convingem că Bisoca este paradisul pământean, uitat de timp și de civilizație, și pornim spre plaiurile unde odinioară baciul Bucur își păștea oile, unde pictorul Nicolae Grigorescu se inspira pentru Carul Cu Boi și portretul țărăncuței, iar Odobescu aduna informații pentru Pseudo-Kinegetikos.
După ce străbatem 40 de kilometri din Valea Slănicului, ajungem la la Vintilă Vodă, unde virăm la dreapta pentru a traversa dealurile către Valea Râmnicului. Brusc, natura îmbracă mantia albă a iernii, semn că ajungem la altitudini mari. Poposim mai întâi la pădurea cu lacuri, înțesată de cabane care își așteaptă turiștii. Un localnic devine repede ghid turistic și ne spune că, din păcate, apa este bocnă.
Ne continuăm drumul către sat și prima noastră grijă este să găsim loc de înnoptat. Știm că localnicii sunt ospitalieri și ne încercăm norocul la primul gospodar pe care îl întâlnim în cale.
Gazda, nea Mitică Popa, are grijă de noi, ca să nu ne plictisim, şi ţine neapărat să ne arate gospodăria.
Ştim că ţuica de Bisoca este renumită pentru aroma, tăria dar şi culoarea sa. Întrebăm care este secretul licorii şi, în loc de răspuns, preferă să ne conducă la un cazan vechi de peste o sută de ani, care tocmai producea alcool.
Bătrânul ne aminteşte şi el de legenda ciobanului Bucur care ar fi sălăşluit prin văile dintre munţii Buzăului şi Vrancei. Luăm o călăuză, urcăm pe un vârf de munte şi ascultăm cu atenţie indicaţiile ghidului nostru.
Aflată la 70 de kilometri distanţă de municipiul Buzãu, comuna Bisoca este asezatã pe cursul superior al râului Râmnicu Sãrat, la altitudinea de 701 metri şi închide spre munte şirul asezãrilor din partea de Nord a Judeţului Buzãu. Odată ajunşi pe meleagurile bisocene, pot fi organizate drumeţii la Mănăstirea Poiana Mărului, pe un drum pietruit şi la Rezervatia Naturală Lacurile, unde este un loc de campare şi de vizitare a pădurii de pin silvestru.
16 سال پیش
در تاریخ 1387/12/04 منتشر شده
است.
19,418
بـار بازدید شده